Coș
0 Produs(e)

0
Coșul este gol
Categorii
Ultimele articole de pe blog:
Panleucopenia felină este o boală extrem de gravă, cunoscută și sub numele de tifosul pisicii. Dacă pisica ta a devenit brusc apatică și nu mai mănâncă, este posibil să fie vorba despre această infecție virală periculoasă. În multe cazuri, fiecare oră contează, iar un stăpân responsabil înseamnă un stăpân care reacționează rapid!
Panleucopenia (Panleucopenia infectioasă felină) este cauzată de un parvovirus felin (FPV). Boala mai este cunoscută și sub numele de enterită infecțioasă, tifos felin sau agranulocitoză. Este foarte contagioasă și poate provoca decesul unui număr mare de pisici într-un timp scurt. Virusul se răspândește rapid în organismul pisicii și rezistă bine în mediul extern, infectând ușor alte animale.
Cele mai vulnerabile sunt pisicuțele, care nu au încă sistemul imunitar complet dezvoltat. Dacă una dintre ele se îmbolnăvește, riscul ca întregul grup să fie afectat este foarte mare. Virusul se transmite prin fecale, salivă, toate fluidele corporale și chiar prin purici proveniți de la pisici infectate.
Primele simptome pot apărea la 3–5 zile după infectare. Virusul plutește în aer și se depune pe obiectele din casă, motiv pentru care izolarea pisicii bolnave este esențială.
Parvovirusul este foarte rezistent – chiar și la ozonare – și poate rămâne activ în spațiul contaminat până la un an. Dacă ai alte animale sau planifici o nouă adopție, ține cont de acest lucru.
Panleucopenia este deosebit de periculoasă pentru pisicile gestante. Dacă mama este infectată, șansele de supraviețuire ale puilor sunt extrem de mici. Chiar dacă supraviețuiesc, pot avea malformații grave. În plus, viața mamei este și ea pusă în pericol.
Pisicile sunt recunoscute pentru abilitatea lor de a ascunde durerea, așa că observația atentă și vizitele regulate la veterinar sunt esențiale. Kittens sunt cel mai afectate, dar pisicile adulte pot trece prin boală fără simptome vizibile sau cu simptome foarte ușoare.
Forma peracută
Este extrem de agresivă. Boala apare brusc și poate duce la moarte în doar câteva ore. În astfel de cazuri, intervenția este aproape imposibilă.
Forma acută
Mult mai frecventă și, cu tratament rapid, poate fi controlată. Simptomele includ vărsături galbene spumoase, apatie severă, lipsa apetitului, diaree urât mirositoare și așa-numita „poziție de durere”: pisica stă ghemuită, cu capul în jos, lăbuțele în față, fața tensionată, ochii întredeschiși. Febra ridicată și sensibilitatea abdominală sunt semne clare că organismul luptă cu virusul.
Forma ușoară
Apare mai ales la pisici adulte cu imunitate formată. Pot apărea simptome precum apatie, lipsa poftei de mâncare, ușoare vărsături sau diaree. Recuperarea este mai rapidă.
Forma atipică
Prezintă simptome confuze sau foarte vagi, ceea ce face diagnosticul dificil.
Orice modificare bruscă în comportamentul pisicii – lipsa poftei de mâncare, poziție de durere, febră – poate semnala panleucopenia sau o altă afecțiune gravă. Nu aștepta! În cazul în care ai mai multe pisici, este recomandat să le duci pe toate la veterinar, chiar dacă doar una are simptome.
Pentru pisicile gestante, pe lângă semnele menționate mai sus, pot apărea tremurături musculare sau mers dezorientat. Reacția rapidă poate salva atât mama, cât și puii.
Pisicile adulte sau cele care au deja anticorpi pot supraviețui. Tratamentul este de durată și recuperarea completă poate dura câteva săptămâni. În această perioadă, pisica este extrem de vulnerabilă la infecții.
Dacă pisica trece de primele ore critice, șansele de vindecare cresc semnificativ. Veterinarul va începe tratamentul de susținere: antibiotice, perfuzie, medicamente pentru durere și, dacă e necesar, seruri speciale.
Nu există tratament specific pentru parvovirusul felin, așa că intervenția veterinarului este esențială și nu poate fi înlocuită cu tratamente acasă.
Diagnosticul se poate confirma prin test rapid (test pe bază de placă), dar și prin analize de sânge, unde un nivel foarte scăzut de globule albe indică prezența FPV.
Da! Pisicile vaccinate pot contracta virusul, dar în majoritatea cazurilor trec prin boală într-o formă mult mai ușoară, fără complicații. Vaccinarea este cea mai sigură metodă de protecție.
Nu. Oamenii nu pot contracta panleucopenia, însă pot deveni vectori. Virusul se prinde de haine și piele, iar contactul cu alte pisici sănătoase le poate pune în pericol. Evită contactul cu alte animale în timpul tratamentului pisicii bolnave.
Dezinfectarea locuinței este obligatorie după ce pisica s-a vindecat sau, din păcate, a murit. Parvovirusul este rezistent, iar produsele obișnuite nu sunt eficiente. Este recomandată folosirea Virkon S, un dezinfectant puternic pentru virusuri de origine animală. Poți apela și la firme specializate în igienizare profesională.
Toate obiectele folosite de pisica bolnavă ar trebui aruncate în siguranță, sigilate. Nu le dona și nu le refolosi!
Vaccinarea regulată a pisicilor
Sterilizarea pentru a preveni suprapopularea
Limitarea contactului necontrolat cu alte pisici
Igienă strictă în locuințele cu mai multe animale
Tifosul felin se răspândește rapid în grupuri de pisici, de aceea responsabilitatea noastră ca stăpâni este esențială. Ai grijă de pisica ta și ia măsuri din timp pentru a o proteja de una dintre cele mai periculoase boli virale.
Fotografii: Canva.com